Asemanandu-se cu afinul, merisorul (sau afinul rosu) apartine familiei Ericaceae, fiind un arbust pitic ce creste in zonele montane. Fructele sale, initial albe si care la coacere devin rosii, sunt comestibile, fiind folosite in Nordul Europei la dulceturi, sosuri si alte mancaruri. Sunt folosite ca hrana si de catre populatiile indigene din Canada, ce le consuma crude, fierte, cu peste sau grasimi. Aceleasi populatii le-au folosit si ca leac traditional pentru tratarea urinarilor frecvente si pentru simptomele diabetului. Afinul rosu contine acizi organici, vitamina A (ca beta-carotenul), vitamina B (B1, B2, B3), vitamina C, potasiu, fosfor, magneziu, calciu. Cea mai frecventa utilizare a afinelor rosii in medicina traditionala este ca antiseptic pentru uretra si in scop diuretic. Insa si-a dovedit efectele benefice si in diferite afectiuni urogenitale, in reumatism, ca tonic pentru sistemul nervos, astringent, antihemoragic si in diabet. Afinele rosii au fost folosite de-a lungul timpului ca remediu natural impotriva durerii si inflamatiilor asociate artritei reumatoide, un studiu recent finlandez aratand ca acestea contin mari cantitati de quercetina, un flavonoid cu puternice proprietati anti-inflamatorii. Extractul de afine rosii inhiba si dezvoltarea mai multor tipuri de celule canceroase (leucemie, colon, cancer cervical). Nu in ultimul rand, s-a constatat intarzierea procesului de imbatranire daca se consuma in mod constant fructul de afin rosu (1-2 linguri pe zi).
In medicina traditionala austriaca, fructele afinului rosu erau administrate ca sirop sau peltea pentru tratarea disfunctiilor tractului gastrointestinal, rinichilor, tractului urinar si impotriva febrei. Afinul rosu era folosit si de indienii nativi din America de Nord pentru cei ce sufereau de diabet si boli cardiovasculare. Studii moderne incep sa confirme ceea ce nativii americani stiau de mult. Un studiu canadian recent a aratat ca afinul rosu a reusit sa reduca efectul produsilor de glicare (sau glicozilare) avansata la persoane cu diabet zaharat. Produsii de glicare avansata sunt produsi secundari ai zaharurilor si moleculelor de proteine incalzite in organism, ce se acumuleaza la pacientii cu nivel crescut al zaharului in sange. In timp, produsii contribuie la afectarea vaselor de sange ale diabeticului, fapt ce duce in principal la afectarea rinichilor, vederii si la probleme de circulatie, a caror consecinta sunt ranile pe piele sau amputarile. Nu intamplator se recomanda consumarea de alimente gatite la temperaturi scazute, deoarece cu cat temperatura de gatire a unui aliment e mai mare, cu atat concentratia produsilor de glicare avansata e mai mare.
Un alt studiu canadian din 2013 a demonstrat, in urma administrarii la soareci de extract de afine rosii in vederea tratarii unui diabet indus, o scadere a glicemiei semnificativa. Mai mult, s-a observat o imbunatatire a steatozei hepatice (incarcarea grasa din ficat) prin scaderea nivelului trigliceridelor hepatice. Concluzia studiului: “afinele rosii reprezinta o optiune relevanta de tratament pentru diabet”, fiind deschisa calea studiilor clinice.
Un studiu suedez realizat acum 2 ani a scos la iveala lucruri interesante. Cercetatorii au folosit pentru experiment un tip de soareci ce acumuleaza usor grasimi, motiv pentru care pot fi priviti ca un model pentru oamenii supraponderali si cu risc de diabet. Unii soareci au fost hraniti cu o dieta saraca in grasimi, in timp ce majoritatea – cu o dieta bogata in grasimi. Cu totii au fost divizati in grupuri, cu exceptia unui “grup de control” ce a fost hranit cu afine rosii. Peste 3 luni, cand soarecii au fost comparati, s-a putut observa ca cei din “grupa de control” ce a consumat afine rosii a inregistrat cele mai bune rezultate. Nu doar ca nu s-au ingrasat mai mult decat soarecii ce au avut o dieta saraca in grasimi, dar au avut si valori ale zaharului in sange si indici ale insulinei similare cu cele ale soarecilor de pe dieta saraca in grasimi. Nivelul lor de colesterol si cel de grasime din ficat era mai mic decat al celor de pe dieta bogata in grasimi si ce nu au consumat afine rosii. A fost primul studiu de acest gen facut pentru studierea efectelor in diabet ale afinelor rosii. Cercetatorii suedezi sunt de parere ca efectul afinelor rosii asupra soarecilor se datoreaza continutului de polifenoli. In prezent, cercetarile continua in vederea intelegerii mecanismelor moleculare implicate in efectul fructelor de afin rosu si in ce masura aceeasi eficienta e valabila si pentru organismul uman.Primul pas, insa, a fost facut, iar probabil in anii urmatori tot mai multa lume isi va indrepta atentia si spre afinul rosu in lupta impotriva diabetului.
Asadar, afinul rosu e un super aliment cu beneficii multiple pentru sanatate, a carui eficienta in tratarea diabetului incepe sa fie tot mai atent cercetata stiintific.